LANSARE DE CARTE LA CERNĂTEŞTI

EVENIMENTE CULTURALE

ŞI

LANSARE DE CARTE LA CERNĂTEŞTI

Miercuri, 9 mai 2018, la Cernăteşti s-au desfăşurat o serie de manifestări cul-turale şi aniversare, într-o organizare impecabilă, datorată atât oficialităţilor şi facto-rilor cu responsabilităţi culturale din localitate (dl. primar Mârzea Petrache, doamna bibliotecar Dedu Daniela Adriana), cât şi implicării unor organizaţii şi personalităţi legate de viaţa socială şi culturală locală (Filiala Judeţeană a Asociaţiei „Cultul Ero-ilor”, grupul local de iniţiativă coordonat de diplomatul Ion Nicolescu, scriitori şi oameni de cultură, între care şi rudele marelui scriitor Ion Băieşu etc.)

Evenimentele marcate au fost: Ziua Eroilor comunei Cernăteşti; Ziua Eu-ropei; împlinirea a zece ani 10 ani de la atribuirea numelui scriitorului Ion Băieşu bi-bliotecii comunale (nu „comemorarea"!), lansarea volumului de versuri „Escală în purgatoriu” semnat de Alexandru Hanganu, autorul fiind „om al locului”, legat „de glie” nu doar prin naştere ci şi, mai ales, prin „icoanele” ce străjuiesc pereţii albi ai amintirilor din casa părintească.

Despre Ion Băieşu au vorbit câţiva dintre cei care l-au cunoscut şi, în primul rând vărul primar al scriitorului, dl. Ion Mihalache, care a povestit cum a ales autorul „Balanţei” acest pseudonim, în momentul debutului literar, atunci când numele de Ion Mihalache era legat de procesul politic al vicepreşedintelui P.N.Ţ, aresta după „însce-narea de la Tămădău” şi condamnat la temniţă grea pe viaţă. În consecinţă, Victor Tulbure îi sugerează tânărului aspirant la gloria literare să folosească, în locul numelui de familie, numele satului natal, Băieşti.

De fapt, familia scriitorului a fost mereu implicată în susţinerea bibliotecii ce poartă numele ilustrului scriitor, dramaturg şi scenarist, prin donaţii de cărţi şi manus-crise, precum şi sprijinind cele mai importante activităţi culturale din Cernăteşti.

          Lansarea volumului semnat de Alexandru Hanganu (Escală în purgatoriu) a fost un fel de „întoarcere acasă” a fiului „risipitor” care a nimerit... Brăila. Despre carte au vorbit: scriitorul brăilean Mihai Frunză, care, din celebrele sale maxime inventate ar fi putut să apeleze la fericirea lui Homer („Din fericire, în odiseea mea, n-am nimerit Brăila!”), vorbitorul subliniind preferinţele lui Alexandru Hanganu pentru poli-semantismul cuvintelor şi calambur, dar şi spre ludicul sugerat cu abilitate, sub masca unor „ziceri” cu „ocolişuri”.

Tudor Cicu a punctat predilecţia autorului pentru naivitatea ironică a copilului, care, asistând la spectacolul din „piaţa publică”, constată că „Regele e gol!”

Lucian Mănăilescu a încercat să definească umorul ca pe o mască a tristeţii ironice, citând epigrama lui Stelian Ionescu (Astralus): „Când norii plâng şi când copacii/ Îşi plâng pierduta boltă verde,/ Iar câmpul gol îşi plânge macii,/ Eu râd... că nu mai am ce pierde! (Plâns de toamnă)".

Vasile Til Blidaru, Viorel Frâncu şi Emil Niculescu au iniţiat câteva „dueluri epigramatice”  şi scurte comentarii „pierdute” de cronicar în vâltoarea evenimentelor. În compensaţie, le propunem cititorilor câteva secvenţe din cărţile lui Alexandru Hanganu:

Când nu eşti lângă mine

Îmi plânge sufletul, dar lacrimi n-am

când hohote de râs îmi dau târcoale,

Iar gândul tot la tine mi-e, madam,

De câte ori mi-e poftă de sarmale,

Sau de-o plăcintă scoasă din cuptor,

Cu-arome de lămâie şi migdale

Şi recunosc iubito, că mi-e dor

La fel de mult de şniţelele tale

Şi-mi amintesc cum stam la pieptul tău,

Când dulci priviri mă mângâiau în noapte,

Cu tine-acolo ca un popândău

Gândindu-mă la un orez cu lapte.

Ce-ai vrea mai mult să vezi că e, iubire,

Tu zână-a sufletului meu mireasă,

Când ştii că am mereu în amintire

Superbu-ţi zâmbet de bucătreasă.

Contrariere

Lângă-un halat de medic aşezată

Îşi spuse rasa popii, supărată:

N-aş fi crezut să lase Dumnezeu

Un buzunar mai mare ca al meu!

Ucenicie neterminată

Ştia c-o meserie-n viaţă,

Uşor se fură, greu se-nvaţă,

Dar undeva s-a încurcat,

Că doar să fure a-nvăţat.

Viaţa unuia şi a altora

El afirmă că nevasta

Este viaţa lui, şi basta,

De-aia nici nu poţi să-i spui

Câţi se bagă-n viaţa lui.

Pădurarul descurcăreţ

De este azi aşa bogat,

Nu-i pentru nimeni un mister,

Că lemnele le-a aranjat

Şi le-a vândut la mini-ster!

Chefliul

Când ea-l certa adeseori

Că vine-acasă mort de beat,

Îi spuse, nu prea afectat:

"Cu-o moarte toţi suntem datori!"

Odă  

O dă celor cu avere,       

O dă celor ce doresc,      

O dă simplu, de plăcere,          

O dă celor ce plătesc!   

Casa părintească a scriitorului Alexandru Hanganu