LA MULŢI ANI ! - 2018


Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

10 poezii de Matei Vişniec

Imagine
10 poezii de Matei   Vi şniec fotografii: Lucian Mănăilescu „ Poezia a fost iubita mea, amanta mea, patria mea, grădina mea secretă, limba mea secretă, refugiul meu, bătălia mea cu mine însumi, cu lumea.”   Firimiturile care cad Firimiturile care cad de la masa de lucru a poetului fac uneori un zgomot asurzitor se aud ţipete, bufnituri o bătrână leşină pe trotuarul din faţa casei poetului un om moare strivit sub o maşină ploioasă de la masa de lucru a poetului cad uneori firimituri enorme, inadmisibile când poetul este obosit oraşul însuşi înnebuneşte fântânile arteziene îngheaţă, tramvaiele se izbesc de ziduri cuvintele însele devin mai rare, mai greu de înţeles În faţa cuvântului linişte s-a făcut o coadă enormă atenţie, nu va fi de ajuns pentru toată lumea strigă poetul chiar şi în faţa cuvântului dragoste care s-a terminat de mult mai aşteaptă câţiva ireductibili, câteva grupuri de turişti obosiţi poate că aceste urm...
Citiți mai multe

CELE MAI FRUMOASE POEZII DE TOAMNĂ

Imagine
La fel şi eu ca frunza care cade m-agăţ cu disperare de văzduh...                                                                  ( Lucian Mănăilescu ) CELE MAI FRUMOASE POEZII DE TOAMNĂ Mihai Eminescu Stau în cerdacul tău Stau în cerdacul tău... Noaptea-i senină Deasupra-mi crengi de arbori se întind, Crengi mari în flori de umbră mă cuprind Și vântul mișcă arborii-n grădină. Dar prin fereastra ta eu stau privind Cum tu te uiți cu ochii în lumină. Ai obosit, cu mâna ta cea fină În val de aur părul despletind. L-ai aruncat pe umeri de ninsoare, Desfaci visând pieptarul de la sân, Încet te-ardici și sufli-n lumânare... Deasupră-mi...
Citiți mai multe

POEME de Codrina BRAN

Imagine
DIN TEXTELE LITERARE ALE COLABORATORILOR NOŞTRI Codrina BRAN (Membră USR, filiala Cluj) LEAC  DE DURERE Ochiul insomniac al iernii veghează petrecerea timpului spre lumină cuprinsă tristețea între imense aripi albe iarna, benefică uitare somnolând prin albume și uite așa îmi înfășor cu grijă sufletul cu anotimpuri cu zile cu vorbe încet, să nu mă doară vulnerabilul îi pun mereu comprese cu ierni albe, moi și câteodată picături de albastru în cantități moderate convalescentul excesele nu sunt bune într-o zi a dat năvală martie încât era să moară ucis de prea mult albastru. ORGOLIU FRÂNT M-ai zăvorât în grele veșminte în simțurile-nșelătoare dar mă chemi mereu ca o Fata Morgana zâmbind la capăt de drum mă ademenești în vise ciudate și te ascunzi mereu în spatele lucrurilor să nu te pot ajunge. Ajunge! Sunt rău și vin de departe Nu iert, nu dau și nu mă spovedesc Iubiri, Orgolii și Golgote Ori...
Citiți mai multe