Jurnal de Curbură

ANIVERSĂRI     LA MULŢI ANI,          ANA - MARIA ANDRONE ! În anul 2008, când eram redactor şef la revista literară lunară „Fereastra” (Mizil), am primit un text care m-a entuziasmat, semnat de tânăra scriitoare din Buzău, Ana - Maria Androne . Fiind plecată din ţară nu am reuşit să-i urmăresc evoluţia ul-terioară, dar - sunt convins - potenţialul şi talentul autoarei poate să producă oricând, în plan literar, surprize remarcabile. Oricum însă, acum, la o graniţă aniversară, îi suntem datori Anei-Maria Androne cu un sincer şi călduros „ La mulţi ani! ” ÎNTRE CARPAŢI ŞI MAREA NORDULUI Olanda se mişcă fără întârzieri, timpul parcă se stabileşte după mersul trenu-rilor şi al autobuzelor şi nu mă pot abţine, venind dintr-o lume în care unităţile impare sunt inexistente când e vorba de timp, să nu râd când văd că trenul spre Utrecht pleacă mereu – şi asta de ani de zile, am aflat – din oră în oră şi întotdeauna la şi 7 minute. Într-o astfel de lume fiul din „T

ZODIA MĂRŢIŞORULUI FLORI ALESE DIN LIRICA FEMININĂ BUZOIANĂ   (Grupaj subiectiv, în ordine alfabetică, alcătuit de LUCIAN MĂNĂILESCU, ilustrat cu fotografiile pe care le-a realizat perioada 2019 – 2020 ) Mihaela Roxana BOBOC ACESTA NU ESTE UN POEM DE DRAGOSTE Nu e descătuşarea unei iubiri, uşurarea pe care moartea o dă uneori, risipa de energie pentru lucruri mici cuvintele pe care nu le aştepţi dar vin oricum când nu mai contează şi nu te mai ating. Acesta nu este un poem de dragoste, dragostea rabdă toate, urcă pe umerii rugăciunii, înalţă copilăriei zmeie din nisip. Nu ştiu să iubesc. Nu ştiu să nu iubesc. Uit să te uit şi nu uit umbrele pe care ochii tăi le aruncă peste bord odată cu năframa roşie a înserării când toate dor şi nu mă doare să te văd ţintuit în lume când lumea e o corabie fără vâsle să botezi neştiutele poeme după tine dar să te lepezi de oameni, de nimicurile lor, de pământul de sub tălpile mele. Nu dau bani flămânzilo