ACADEMIA PĂSTOREL ŞI REVISTA BOOKLOOK

REVISTA REVISTELOR LITERARE

RĂSFOIRI

Lucian Mănăilescu

Revista ieşeană Booklook este cea mai bună publicaţie românească de literatu-ră umoristică (după părerea noastră), în acest sens fiind relevant articolul apărut recent în revista „Observator” (Toronto - Canada), semnat de Sorin Finchelstein, care notea-ză, printre altele: „Frunzărind noi, diasporenii, publicaţiile româneşti, în încercarea de a fi la curent cu ce se mai întâmplă pe acasă, suntem deseori stupefiaţi de teribilul nivel al problematicii, gramaticii, limbii şi limbajului unor cotidiene de notorietate ca-re apar pe plaiul strămoşesc. Şi totuşi, alimentând optimismul nostru nebunesc, se în-tâmplă să întâlnim şi rare, fericite excepţii.

Ȋn această categorie, se încadreză «Booklook»-ul ieşean editat de Asociaţia Literară Păstorel. Revista umoristică de pe Bahlui întruneşte toate calităţile publicis-tice - conţinut, selecţie, prezentare grafică - la superlativ, oferind astfel o aleasă delec-tare oricărui cititor; de la cel sofisticat care o va aprecia instantaneu, la cel care, par-curgând-o, pătrunde într-o lume de poveste pe care o descoperă fermecat.

Mihai Batog Bujeniţă

Voi începe identificarea «vinovaţilor» pentru acest succes cu directorul, şi fac-totum-ul, Mihai Batog-Bujeniţă. Ȋn faza lui de crisalidă, MBB a fost pilot de vânătoa-re. Odată MIG-ul tras pe dreapta la limita de vârstă (a MIG-ului), crisalida aviatică  s-a transformat într-un fluture sprinţar care îşi etalează culorile de vitraliu magic prin proză, poezie, epigramă, dramaturgie sau sonet (şi, am aduga noi, roman) Ȋn escadrila lui curentă, îl mai întâlnim pe redactorul-şef, navigatorul Eugen Deutsch (care navi-gheză măiastru prin poezie, sonete, epigrame sau haiku); şi pe mitraliorul Mihai Hai-vas (epigramist şi editor de temut).”...

Ceea ce dă forţă publicaţiei ieşene este diversitatea genurilor abordate  (epigra-mă şi dueluri epigramatice, rondel, sonet, proză umoristică, caricatură, bijuterii lirice şlefuite de mari poeţi români, cugetări, opinii critice, etc).

La modul concret, iată câteva repere din ultimul „Booklook” - Nr 31(51)/ 2019, serie nouă. Revista debutează cu „Fanteziile Ninei Cassian”, în care răzbate melancolia delicată din scrierile sale în „limba spargă”: „Dragostea mea,/ ancoră grea,/ ţine-mă strâns;/ toate mă dor:/ gura - de dor,/ ochii - de plâns.// Vântul căzu -/  - poate că nu,/ dar s-a făcut/ linişte-n cer,/ fără puteri,/ ca la-nceput// Nu mai visez/ paşi pe zăpezi,/ urme de vulpi;/ nu mai sunt flori,/ sufletul lor/ doarme în bulbi.// Singurătăţi…/ Nu mi te-arăţi, / nu-mi trimiţi veşti./ Cât fără rost. / Oare ai fost?/ Oare mai eşti? (DORUL).

• Doamna Georgeta Paula Dimitriu, membră activă a „Asociaţiei Literare Păstorel”, răspunde astfel urărilor celor din „academie”, care au felicitat-o cu ocazia împlinirii vârstei de 90 de ani:  „I-am rugat sfios pe popi/ Să îmi pregăteasc-o groapă./ Dar groparii nu mai sapă,/ Fi'ndcă Iaşu-i plin de gropi.”

• Întâmpinată cu un salut de... booklook, doamna dr. Cornelia Ursu inserează în pagină câteva panseuri de o ironie fină, precum acestea:  „Referendum: o specie de consultare a voinţei poporului care sună frumos, costă mult şi nu interesează pe ni-meni.”; „Umoristul este acel om care atunci când toți râd el se întreabă de ce.”.

• Sub genericul „Să ne reamintim de... Mihai Ursachi” sunt publicate câteva din poeziile magistrului ieşean. Cităm, cu titlu de exemplu, La isarmarocul de vorbe: „- Hai la băiatu’, ia vorba fierbinte/ Îţi ţine de cald şi te-ajuta la minte.// Vând vorbe pestriţe, orice măsură/ Se potriveşte la orice gură./ Închiriez arhaisme cu ora./ Cuvinte mecanice, Firma Pandora.// Vorba dulce, mult aduce,/ Repar, la moment, epitete nă-uce.// Cuvinte zemoase, cuvinte harbuz./ Vând vorbe de leac pentru văz şi auz.// Ia, doamnă! ia, doamnă! o vorba de-amor/ Pentru noptieră, în dormitor.// Atelier de-n-dreptat adjective sucite,/ Ascut la tocilă cuvinte-cuţite.// Poftiţi, vorbe fragede, pentru salată!/ Poftiţi, cu piper, vorbărie tocată!// Marele parc neologic. Real:/ Hiperbola ca-re mănâncă mangal!// Must natural de cuvinte. Conţine/ Cele mai noi şi mai mari vitamine.// Aicea se vinde cuvântul cel mare,/ Doi bani kilogramul, să ia fiecare!”

• Eugen Deutsch răstoarnă definiţia epigramei, concepută de epigramistul ti-mişorean Ionel Iacob Bencei: „E o «perlă» literară;/ Cupă limpede de vin,/ Care lesne te omoară/ Dacă pui în ea venin…”. Replica: „E o «perlă» literară/ Ce-i făcută brav de trei/ Autori ce te „omoară”:/Ionel, Iacob, Bencei.”

• Tot mai tânărul clujean Eugen Albu este, totuşi, un „Pensionar invidios”: „Eu duc o viaţă mult mai dură/ Decât mulţi hoţi din puşcării/ Că unii fac literatură,/ Iar alţii fac de zor copii.”

Nicolae Bunduri

 • Iată şi alte câteva „fandări” de excepţie, ale spadasinilor literari: „Se spune despre meserie,/ Că-i aur, prins într-o montură/ Şi-i singura bijuterie,/ Pe care rromii nu o fură!” (Liviu Kaiter – Meseria e brăţară de aur); „Prezentă-n spaţii culturale,/ În librării, biblioteci,/ Ea umple rafturile goale,/ Dar nu şi capetele seci!” (Mihai Mo-leşag - Cartea); „E ca şi vinul bun, sadea,/ Din viţă nobilă şi pură,/ Ce mulţi bărbaţi ar vrea să-l bea.../ Dar nu toţi ţin la băutură!” (Nae Bunduri - Femeia la 40 de ani); „La munte, pe cărări alpine,/ Respiri ozon curat, te mişti,/ Dar şi cabanele sunt pline/ Cu sute de... băuturişti.” (Ioan Roşca – Turism montan); „Căutând mereu, cu chin,/ Ade-vărul doar în vin,/ L-a aflat, într-un târziu.../ În rachiu. (Ion Diviza – In vino veritas?)

• IN HONOREM: Un număr consistent de pagini îi sunt închinate lui Al. O. Teodoreanu (Păstorel), patronul spiritual al academiei umoriştilor ieşeni, de la naş-terea căruia se împlinesc (azi) 125 de ani. Acestea au fost selectate din volumul în curs de apariţie „«Cel mai iubit dintre epigramişti» - Păstorel”

Iată un sonet pe care i-l dedică celebrului personaj Vasile Vajoga: „E veselie-n cramă la Copou,/ De pe grătare sfârâie pastrama,/ Spumoasă curge-n valuri epi-grama/ Și râde în pahare vinul nou!// Ba chiar, s-ar fi zvonit prin târg ecou/ C-aici, pe deal, de când culeasă-i poama,/ E însuși Păstorel prezent în crama/ Cea veche, și-i tratat ca un erou;// Dar din păcate, vorbele-s deșarte,/ Iar Păstorel e undeva, departe,/ Așa că... strălucește prin absență.// Nu că i-ar fi fost greu, cum ne e nouă,/ Din Rai să se-nvoiască-un ceas ori două/ Ci, vai, s-ar fi temut de... concurență!” (Sonet de cramă, toamna).

... Şi o epigramă superbă, în care Alexandru Truţă se teleportează, în postura lui Păstorel, lângă Himalaia: „Măreţ e peisaju-alpin,/ Cu muntele pierdut în ceaţă;/ Dar ce păcat că nu am vin,/ Pentru atât de multă gheaţă." (Păstorel în Himalaya).

Ne îngăduim să adăugăm aici o replică la o epigramă de Păstorel, furată azi de pe internet, de la prietenul Ion Diviza: 

UNUI ANTIALCOOLIC

Oare nu-ți mai amintești
Vorba din bătrâni lăsată:
Din beție te trezești
Din prostie, niciodată!

                                    Păstorel

REPLICĂ

Adevărul amintit
Mie-mi pare fără rost:
Din prostie m-am trezit,
Din beție... Ce, îs prost?!