MARIUS OPREA - O carte despre omul bun, care a fost ucis de ptopriile sale versuri - VASILE VOICULESCU"

EVENIMENT

Marius Oprea: „O carte despre omul bun, care a fost ucis de propriile versuri –

Vasile Voiculescu”.

Istoricul Marius Oprea a prezentat, la Biblioteca Judeţeană „V. Voiculescu”, edişia revăzută şi adăugită a volumului „Adevărata călătorie a lui Zahei şi taina Ru-gului aprins”

Miercuri, 24 octombrie a.c., la Biblioteca Judeţeană Buzău a conferenţiat isto-ricul şi eseistul Marius Oprea, unul dintre cei mai implicaţi cercetători implicaţi în decriptarea crimelor comunismului românesc.

Cu această ocazie, cei prezenţi au avut privilegiul de a asista la un film despre descoperirea unor gropi comune sau cimitire din perimetrul fostelor spaţii concentra-ţionare comuniste, precum şi activitatea de deshumare şi reînhumare a acestora, pre-cum şi activităţile legate de identificarea victimelor.

Un al doilea eveniment l-a constituit prezentarea volumului „Adevărata călă-torie a lui Zahei şi taina Rugului Aprins”, în care este prezentată arestarea şi chi-nurile îndurate de „medicul fără arginţi” şi scriitorul Vasile Voiculescu.

Este, aşa cum spunea autorul: „O carte despre omul bun, care a fost ucis de pro-priile versuri - Vasile Voiculescu”. Evident că, asupra acestul volum, care resuscitează un patrimoniu mereu „uitat” al valorilor buzoiene (aşa cum s-a întâmplat cu cele două volume de memorii ale colonelului medic Vasile Bianu, directorul Spitalului „Brătia-nu” şi participant la Primul Război Mondial, aflat în Buzău în momentul Marii Uniri, despre care scrie în calitate de martor şi actant – o ediţie critică a acestui „jurnal de răz-boi” fiind o prioritate neonorată în anul Marii Uniri).

Aici şi acum vom rememora, împreună cu dl. Marius Oprea, doar începutul cal-varului lui Vasile Voiculescu:

„În noaprea de 5 august, la ora 1 (după obiceiurile securiştilor din acea vreme), locuinţa poetului (Vasile Voiculescu – n.n.) a fost invadată de un echipaj al poliţiei se-crete comuniste. Până în zori căpitanul de securitate Gheorghe Dobre, locotenenţii Ion Ciorbea, Dumitru Ciubăcan şi Ioan Caliţu au răvăşit casa, sub privirile neputincioase ale bătrânului de 73 de ani, care îşi trăia anii senectuţii împărţindu-şi timpul în întâl-nirile cu cei câţiva prieteni şi liniştea bibliotecii sale, unde îşi petrecea tooate ceasurile rămase după rugăciuni, între poezie şi lectură (...)  ... ofiţerii securităţii au adunat ore întregi, cu grijă fiecare filă ce conţinea o cât de mică însemnare „suspectă” a poetului. La final, au consemnat: «Nu s-a făcut nici o plângere că s-a folosit vreun procedeu ile-gal în timpul percheziţiei. Percheziţia a începu la orele 1 şi s-a terminat la orele 5». La finalul ei casa era răvăşită.

Purgatoriul începea în propria casă, la ore târzii din noapte, pentru a continua pe drumul spre arest şi pe parcursul primelor momente de confruntare cu anchetatorii, erijaţi nu doar în judecători ai faptelor ci şi în Dumnezei ai trupului celui anchetat...”

L.M.